Gândirea pozitivă și gândirea critică în contextul manipulării

Cu siguranță că optimismul este o calitate, o abilitate și o condiție indispensabilă pentru o viață bună. Dar, când acesta operează de unul singur, consecințele pot fi extrem de negative.

Conectez 2 concepte: cel de gândire pozitivă și cel de gândire critică și le abordez în contextul manipulării. Încep cu clarificarea termenilor:

Gândirea pozitivă este acea dispoziție mentală și emoțională centrată asupra binelui din orice situație. Importanța ei este incontestabilă. Problemele apar atunci când acest tip de percepție a realității monopolizează gândirea în complexitatea ei și o exclude pe cea critică.

Una dintre funcțiile gândirii critice este aceea de ne a valida sau invalida raționamentele noastre. Funcționează precum un security check – scanează propria judecată și verifică prezența virușilor. Prin viruși mă refer la erorile de logică, la interpretarea greșită a realității, la confuzii, la gândirea automată și la cea irațională.

Manipularea este acel tip de influență prin care o persoană este determinată într-un mod înșelător să îndeplinească obiectivele inițiatorului în detrimentul propriilor interese.

Puse împreună, cele 3 elemente se conectează în felul următor: gândirea pozitivă excesivă exclude gândirea critică și scade rezistența în față manipulării. Ce vulnerabilizează cel mai mult este exact credința oamenilor în imunitatea lor în raport cu manipularea. Doar pentru că exclud mental prin gândirea pozitivă posibilitatea de a fi manipulați, oamenii se auto-manipulează (adică se auto-iluzionează) și devin ținte ale manipulării. Aceasta există într-o măsură mai mare decât ne place să credem, reprezintă un pericol real, chiar dacă apare sau nu pe radarul mental al oamenilor.

Iată câteva întrebări specifice gândirii critice pe care să le ai în vedere:

Ce anume ai tendința să consideri a fi adevărat sau valid fără să mai verifici?

Față de ce anume ai o familiaritate și un confort mental sau emoțional astfel încât nu mai simți nevoie să analizezi conștient?

Care sunt acele credințe și sisteme de referință asupra cărora nu te îndoiești?

Cât de ușor îți acorzi încrederea?

Cât de ușor te entuziasmezi față de propunerile pe care le primești?

Îți dau un exemplu util în business și în activitatea profesională. Îți sugerez să stabilești o perioadă de probă, atunci când dorești să începi un parteneriat cu o persoană nouă sau cu o persoană pe care o știi, dar cu care nu ai mai lucrat împreună. Sunt suficiente câteva săptămâni cu câteva sesiuni de lucru și discuții concrete, pe parcursul cărora să îți clarifici aspecte precum:

1. Gradul în care intențiile declarate ale persoanei sunt aceleași cu cele reale
2. Care este stilul de lucru al persoanei și cât de compatibil este cu stilul tău
3. Cum vă distribuiți rolurile și responsabilitățile. Cum vă asigurați că acestea vor fi respectate
4. Cum vă repartizați volumul de muncă între voi. Cum îl faceți să fie unul echitabil.

Gândirea pozitivă absolută înseamnă să nu iei în calcul și să nu evaluezi aceste lucruri. Înseamnă să pleci de la premisa implicită că totul va fi bine și că orice ar apărea pe parcurs, va fi rezolvat cu încredere, într-un mod participativ. Această premisă nu este în totalitate în acord cu realitatea. Există și probabilitatea ca parteneriatul să fie unul dezechilibrat. Gândirea critică nu înseamnă gândire negativă. Nu înseamnă să te aștepți la ce este mai rău. Înseamnă să știi să evaluezi corect și în primul rând să îți pui problema să o faci.

Parteneriatul în business are aceleași reguli precum oricare altul. Atunci când se creează o diferență mare între aportul tău și aportul celuilalt, înseamnă că relația este una inechitabilă. Atunci când realizezi că distanța dintre modul în care ți-au fost argumentate lucrurile la început și modul în care se prezintă realitatea pe parcurs este prea mare, este posibil să fie o relație manipulativă. Atunci când treptat, celălalt își atinge scopul, iar tu ajungi să pierzi din ce în ce mai mult, ia în calcul posibilitatea ca tu să fii înșelat.

Schimb registrul și trec în planul relațiilor de cuplu. Recomand perioada de probă și pentru relațiile noi. Cu cât o relație promite mai mult, cu atât este mai utilă această perioadă. 2-3 luni sunt suficiente. Pe parcursul acestei perioade, este util să găsești răspunsurile la întrebări precum:

În ce măsură există compatibilitate între valorile, concepțiile și principiile tale și cele ale partenerului?

În ce măsură există compatibilitate între stilurile de comunicare, relaționare și rezolvare a conflictelor?

Cât de echitabilă este distribuția rolurilor și responsabilităților în cuplu?

În ce măsură îți sunt îndeplinite nevoile, dorințele și interesele? Care sunt cele mai frecvente emoții pe care le resimți?

Din păcate, gândirea critică în plan sentimental nu beneficiază de valențe pozitive. Se consideră că distruge dragostea și că împiedică dezvoltarea relațiilor. Aceasta este o prejudecată cognitivă, o eroare care are consecințe nefaste la nivel relațional și care vulnerabilizează mult în fața manipulării.

Este important să știi că manipularea poate fi făcută și fără intenție. Există anumite structuri de personalitate care predispun la comportamente manipulative. În același timp este util să depistezi și acele persoane care o fac cu intenție, planificat, și care, prin relația cu tine își urmăresc exclusiv binele propriu și o fac împotriva binelui tău.

Gândirea critică exemplificată succint prin întrebările prezentate, presupun a-ți folosi scannerul personal și a identifica în mod corect riscurile. Treptat, reușești să îți crești imunitatea psihică și emoțională.