Te-ai întrebat vreodată în ce măsură există manipulare în spiritualitate și dezvoltare personală?
Ar putea părea o întrebare malițioasă și fără sens, în contextul unui domeniu axat pe binele suprem al oamenilor. Răspunsul este demoralizator pentru unii și evident pentru alții: există manipulare în aceste domenii și, din păcate, există într-o măsură mult mai mare decât ai putea crede. Asta dacă nu ai experimentat deja pe propria persoană manipularea sau dacă nu ai observat atent de la distanță fenomenul.
Mulți oameni ajung să fie manipulați prin dezvoltare personală și spiritualitate. Includ în subiect și coachingul, business coachingul, nlp-ul, theta healingul și multe alte forme. Descriu câteva aspecte ale acestui fenomen. Includ și auto-manipularea, care este o formă a manipulării, intra-psihică, prin care acționăm cu o convingere în baza unor principii crezând că ele ne sunt benefice. În realitate, ne auto-sabotăm și ne compromitem starea interioară și rezultatele.
- Atunci când ai impresia că există scurtături prin care te poți îmbogăți, vindeca, feminiza, ferici, elibera, împlini peste noapte, înseamnă că te auto-manipulezi
Doar pentru că o altă persoană îți spune să gândești pozitiv, să crezi că problemele s-au rezolvat deja, să îți imaginezi că ești cel mai bun și că meriți cea mai înaltă formă de fericire, înseamnă să te auto-iluzionezi. Doar pentru că execuți ritualuri, urmezi rețete, repeți idei pozitive sau mantre, nu înseamnă că te apropii de obiectivele tale. Cel mai probabil îl ajuți pe îndrumătorul tău să se apropie de obiectivele lui.
Da, îți poți crește veniturile rapid, dacă escrochezi și tu pe alții. Raportul dintre serviciile și produsele pe care le oferi și prețul pe care îl ceri are nevoie să fie unul corect. Altfel, se consideră că manipulezi și tu la rândul tău. Dar nu înainte de a fi înșelat de cel care te mentoreaza și te încurajează să urmezi această cale.
Da, poți deveni fericit, liniștit și împlinit, dar niciodată printr-o cale care exclude gândirea rațională, echilibrul, moralitatea și ancorarea în realitate. Nu ai cum să te sustragi din procesul de a înțelege ce se întâmplă cu tine, de a înțelege în mod real relațiile cu ceilalți și cum funcționează sistemele în care trăiești. Presupune să depui eforturi conștiente pentru a ieși din gândirea irațională și automată. Gândirea magică poate seduce ușor pentru că scoate practicantul din zona efortului de a lucra cu propriile gânduri, emoții și comportamente. I se spune doar să practice niște ritualuri, să se abandoneze unor sisteme de acțiune și i se promite că succesul va fi garantat.
- Una dintre ideile promovate de dezvoltarea personală și spiritualitate, este cea care atribuie eforturilor o semnificație negativă
Se consideră făcute de la un nivel inferior al conștiinței. Atât experiența, cât și studiile de specialitate sunt considerate inutile, depășite și cumva demodate. Când ni se prezintă astfel de perspective, recomand cu căldură intervenția în urgență a gândirii critice. Adică analiza conceptului raportată la niște criterii valide și corecte. A se vedea definițiile din dex. 1. Concentrare voluntară a forțelor fizice sau psihice în vederea realizării unui randament superior celui obișnuit 2. Acțiune energică, fizică, intelectuală sau psihică. 3. Desfășurare a unei activități susținute într-un anumit domeniu. 4. Activitate dirijată într-un anumit scop. Este adevărat că eforturile au nevoie să fie dozate și gestionate corect. Altfel, dacă depășesc un anumit prag, conduc la epuizare psihică și fizică, burnout, depresie și anxietate. Dar a te poziționa în extrema ușurinței în atingerea obiectivelor și a diminua experiența, pregătirea, munca și cunoștințele științifice, este o eroare.
- O deformare majoră în percepția asupra realității este dată de absolutizarea gândirii pozitive în puterile proprii. În absența unor capacități și competențe concrete, validate prin criterii obiective, încrederea în sine ridicată devine infatuare
Ajungi să crezi că doar dacă urmezi câteva cursuri despre aceste domenii, devii atât de bun încât fără niciun fel de experiență sau doar cu o experiență minimă devii specialist. Te consideri îndreptățit să fixezi prețuri ridicate pentru expertiza ta. Te auto-manipulezi și îi manipulezi și tu pe alții, prezentându-te într-o lumină mult mai favorabilă decât ești în realitate. În aceeași măsură, te lași manipulat pentru că nu mai ești atent să observi pericolele. Gândirea pozitivă și egoul exagerbat te fac să crezi că riscurile nu mai există și că ești protejat 100%, pentru că deja operezi la un alt nivel de conștiință.
- Un alt aspect care te face vulnerabil este nevoia imperioasă de a găsi un mentor, un guru, un îndrumător care să te ajute
Această nevoie poate apărea în perioade dificile, de vulnerabilitate și oboseală fizică, mentală și emoțională. Ai obosit să cauți remedii, să încerci soluții care funcționează prea puțin, să te preocupi doar tu de problemele tale. Consideri că a venit momentul să îi permiți altuia să te susțină, devii vulnerabil și îți faci curaj să ceri ajutor. Recunoști că nu ai reușit de unul singur.
Foarte bine. Internetul a explodat pur și simplu de oferte venite din partea coachilor, trainerilor, îndrumătorilor spirituali și facilitatorilor pentru vindecare și fericire. Ai de unde alege.
Majoritatea maeștrilor auto-inititulați sunt carismatici. Știu să se facă plăcuți, au fluență verbală, vorbesc pe limba ta. Majoritatea nu au decât o minimă pregătire și o minimă experiență (eventual). Dar pe fondul necesității de a găsi cât mai repede o rezolvare, contează prea puțin dacă sursa nu este credibilă, competentă sau profesionistă. Reamintesc faptul că mintea umană nu este centrată în mod automat pe aflarea adevărului, ci pe supraviețuire. Nu contează valoarea de adevăr și corectitudine, atât timp cât o informație poate fi utilă la un moment dat.
Aceșți mentori auto-intitulați, sunt buni cunoscători ai psihiculului uman. Au abilități native, completate de informații disparate din literatura de self-help. Cel mai mult contează că promit exact ceea ce mulți au nevoie să obțină cu disperare la un moment dat.
Foarte mulți dintre ei își arogă un statut de superioritate, fără a avea vreun argument solid. Se consideră omniscienți și omnipotenți în raport cu clienții și cursanții. Ce spun ei este literă de lege. Atât timp cât te conformezi și urmezi cu strictețe instrucțiunile, totul este bine. Întrebările, observațiile critice sau atenționările sunt sancționate rapid și sigur.
Amintesc aici expresia folosită deseori atunci când practicantul semnalizează o problemă. I se răspunde: ”problema pe care o aduci tu în discuție este de fapt problema ta interioară. Verifică ce anume îți reflectă. Rezolvă tu la tine, asumă-ți tu responsabilitatea, nu căuta vinovați”. Doar ni se spune mereu că exteriorul reflectă interiorul. Deci, indiferent de situație, maestrul nu are decât rolul ingrat de a susține oglinda ucenicului. Elevul devine unicul vinovat pentru tot ce nu merge, pentru rezultatele care nu sunt obținute, pentru că nu își dă voie să primească binele, pentru că are blocaje, pentru că încă nu este pregătit pentru mai mult.
Da, procesul de învățare presupune o asimetrie informațională și de abilități, dar sub nicio formă nu reprezintă un proces în care teama, vinovăția și ignoranța să fie induse celui care învață.
Aș vrea să fiu foarte clară. Nu contest rolul dezvoltării personale și al spiritualității. Au un aport important pentru a ieși din concretism și evidențe și a explora alte dimensiuni ale ființei umane. Doar că, în prezent, lucrurile sunt într-o extremă care aproape exclude rațiunea, gândirea logică și realismul.
Spiritualitatea practicată de foarte mulți are o poziție adversă față de mintea rațională. Există riscul devierii spre cult – termenul folosit este de ”comunitate”, în care se induce ideea de idolatrie și se solicită obediență. Atenție și la faptul că o parte semnificativă din domeniile dezvoltării personale și spiritualității este o afacere prosperă, o mașinărie care produce bani mulți, fiscalizați prea puțin.
Sursă foto: www.unsplash.com